Primavara este anotimpul care simbolizeaza viata, bucuria,speranta. In ciuda nenumaratelor legende care exista despre martisor – si nu as vrea sa le insir aici pe toate pentru ca banui ca v-ati plictisi si ati incepe sa cascati sau sa dati scroll down – in ciuda acestor legende zic, in sufletul meu imi place sa cred ca el, martisorul, este cel care ne aduce aminte, in vremurile tulburi pe care le traim, ca a venit primavara. Ca soarele straluceste sus pe cerul senin, ca berzele se intorc din zari indepartate, ca ghioceii isi scot, timid, capul din zapada.
In vartejul vietii cotidiene agitate, uitam, de cele mai multe ori, sa ne bucuram de nimicurile mici : o floare, un colt de zambet, un copac inmugurit, un catel dand din coada.Snurul impletit cu rosu si alb – dragoste si puritate – ne face sa ne oprim macar pentru cinci minute din banalul si monotonul maraton al zilei de azi catre maine, sa zambim larg si sa multumim celui care ni l-a oferit in dar. El este cel care ne aduce aminte ca a mai trecut o iarna peste noi.
Sa nu credeti ca nu am vazut, mergand pe strada, tarabe pline cu niste martisoare care te ingrozesc de-a dreptul. Chiar ma intrebam acum cateva zile ce cauta intre martisoare niste bibelouri dubioase care nu aveau niciun rost acolo, sau niste hidosenii de flori artificiale mari cat capul meu. Dar asta este deja o alta poveste, pe care nu vreau sa o aprofundez acum.
Pentru ca acum a venit primavara, care te face sa fii romantic si sa daruiesti. Asadar, iti ofer tie, cititorule, martisorul sufletului meu : inima mea rosie impletita cu albul unei pagini de blog.Iar daca vrei sa stii mai multe despre mine, te invit cu caldura pe Danu Blog, casa mea virtuala, a carei usa este deschisa pentru toata lumea.O primavara cu mult soare tuturor!
One thought to “Guest post: Martisor din suflet”